Minciuni De Familie. Dawn Brower
Чтение книги онлайн.

Читать онлайн книгу Minciuni De Familie - Dawn Brower страница 5

Название: Minciuni De Familie

Автор: Dawn Brower

Издательство: Tektime S.r.l.s.

Жанр: Современные любовные романы

Серия:

isbn: 9788893988414

isbn:

СКАЧАТЬ Ești atât de sigur pe tine? Eu nu cred.

      - Nu sunt lacheul tău. Dacă vrei ca Amethyst să primească numărul tău de telefon, dă-i-l singur.

      Ben îl salută pe Coop din cap în timp ce se îndrepta spre ieșire. Odată ajuns la ușă, se întoarse și îl privi în ochi pe Coop:

      - Pot rezista la orice în afară de tentații... iar acea femeie e decadență pură. Nu am nevoie de ajutorul tău pentru a ajunge la ea. Este deja a mea. Pe mai târziu, Coop! spuse Ben râzând în timp ce părăsea pensiunea.

      Oare puteau lucrurile să fie mai rele decât atât? În sfârșit o cunoscuse pe femeia visurilor sale, iar cel mai bun prieten al său o dorea și el. Trebuia să existe o modalitate prin care să-l facă pe Ben să renunțe la ideea de a se întâlni cu ea. La naiba, pe cine păcălea? Ben nu renunța niciodată la nimic atunci când îi intra o idee în cap. Și, cu siguranță, nu ar fi început acum. În plus, avea dreptate într-o singură privință. Era alegerea doamnei. Cooper trebuia doar să se asigure că ea va face alegerea potrivită și-l va alege pe el.

      Primul lucru pe care Cooper intenționa să îl facă era să afle tot ce putea despre Amethyst S. Keane. Atunci când s-a cazat a menționat ceva despre o semnătură la sfârșitul articolelor dintr-o revistă, ceea ce indică faptul că scrisese diverse articole. Asta îl făcea să spere că o să afle mai multe despre ea și despre ceea ce îi plăcea sau nu. Mai important, i-ar fi putut indica de ce alesese pensiunea lui pentru a-și petrece vacanța. Nu îi luă prea mult să o găsească pe internet. Reuși să găsească mai multe articole scrise de ea în ASK Magazine... Erau mai ales despre cultura pop, dar era și o secțiune de călătorii care înfățișa un oraș sau o țară pe care Amethyst le vizitase. Fiecare articol pe care îl scrisese conținea ceva despre istoria orașului și ceva ce ea găsea intrigant sau atrăgător la acesta. Nu reuși să afle motivul pentru care ea se afla în North Point și cum de alesese pensiunea Trenton-Hill, însă el știa ceva interesant care ar fi putut să o atragă spre el...

      Dacă avea dreptate cu privire la Amethyst, atunci Cooper avea tot ceea ce era necesar pentru a-i atrage atenția. O bună poveste romantică despre fantome ar aduce-o direct pe acea cale. Iar Cooper știa că asta ar duce-o apoi direct la el. Easton Hill a murit în această pensiune, iar zvonurile spuneau că el continuă să bântuie aceste săli.

      CAPITOLUL 3

      Amethyst se plimba agale de-a lungul trotuarului, pierdută în gânduri. Când ieșise din pensiune observase un pod care dădea spre un zid pe jumătate dărâmat. Așa că, fără a se gândi prea mult unde ar vrea să meargă, se îndreptă în acea direcție, căutând efectul liniștitor pe care lacul îl avea asupra ei. Din nu știu ce motiv, de fiecare dată când voia să mediteze la ceva, pașii o duceau în apropierea apelor. Iar după întâlnirea cu Ben și Cooper simțea că are nevoie să reflecteze la toate.

      Întâlnirea i-a provocat neliniște, lucru pe care, în mod normal, reușea să-l ignore. Ben Anderson avea un fizic superb, mai puțin bronzat în comparație cu prietenul său. În timp ce privirea lui Cooper părea mai întunecată, prietenul său, Ben, era mai luminos, având părul blond și ochii albaștri. El își manifestase foarte clar interesul în ceea ce o privește, iar tot ce trebuia ea să facă era să îi accepte invitația. Acum avea doi bărbați superbi dintre care să aleagă și niciun indiciu care dintre ei îi plăcea mai mult.

      Tocmai când ajunse pe podul cu sârmă de oțel ce ducea înspre plajă, telefonul începu să-i sune, iar Amethyst se chinui să-l găsească prin poșetă. Făcu o grimasă în timp ce se uită la apelant, Lyoness Keane, altfel cunoscută drept mama ei, care tot încerca să ia legătura cu ea, lucru pe care Amethyst nu îl aștepta cu nerăbdare defel. Mama ei putea fi la fel de nestatornică precum un stol de porumbei în zbor. Însă, nu putea să o ignore pentru că Lyoness Keane nu renunța niciodată. Ar continua să sune înapoi în mod repetat până când Amethyst ar fi cedat și ar fi răspuns. La fel de bine ar fi putut să îi răspundă și să vadă ce vrea mama sa. Cu cât mai repede s-ar fi încheiat conversația, cu atât mai bine. În plus, nu ar fi fost mai ușor de tratat cu ea mai târziu, așa că Amethyst se văzu nevoită să răspundă.

      - Bună, mamă! spuse ea, încercând să-și mascheze iritația din voce, dar fără prea mult succes. Oare de ce orice conversație cu mama sa trebuia să fie așa o povară?

      - Draga mea, pe unde mai umbli? îi răsună în urechi vocea ascuțită a lui Lyoness.

      Poftim? De ce ar vrea să știe unde se află acum? Un alt semn rău: oare ce să facă? Hmm... Păi, la fel de bine ar putea fi sinceră. Nu-i așa? Ce s-ar putea întâmpla rău? Nu era niciun motiv să se panicheze încă. Inima îi bătea amețitor în piept. Era puțin prea târziu ca să se poată liniști acum când fiecare scenariu oribil îi trecea prin minte.

      - Sunt într-un orășel vechi numit North Point din Michigan, spuse Amethyst încercând să pară cât mai nonșalantă. Nu era însă sigură că reușise.

      - De ce întrebi, mamă?

      Ignorând complet întrebarea sa, Lyoness spuse:

      - Este lângă un lac? Îmi plac Marile Lacuri.

      Amethyst ar fi vrut să țipe, dar se abținu. Era mai bine să rămână calmă pe cât posibil cât timp discuta cu mama ei. În schimb, încercă să schimbe subiectul și o întrebă pe mama sa despre ultima ei dragoste.

      - Și Saul?

      Aproape că o putea vedea pe mama ei cum dă din mâini în timp ce spuse:

      - Ooo, acel nemernic. Am terminat-o săptămâna trecută. E timpul să merg mai departe. Știi cum e. Acum spune-mi mai multe despre acest micuț orășel. Lângă ce lac spuneai că se află?

      Ar fi trebuit să-și dea seama că mama ei și Saul s-au despărțit. Lui Amethyst i-ar fi plăcut să poată spune că-i putea număra pe iubiții mamei sale pe degetele de la o mână, dar asta ar fi fost o minciună. Nu, probabil că ar fi avut nevoie de un calculator sau vreun fel de software pentru a putea ține evidența tuturor. Da, atât de mulți fuseseră, oricât de șocant ar părea. Mama ei și Saul au decis să se despartă. Singura surpriză a fost cât de rapid s-a întâmplat totul. Acesta trebuie să fi fost un record pentru mama sa.

      Cu un oftat își îndepărtă telefonul de la gură pentru a putea preveni țipătul care amenința să-i iasă printre buze. Reuși, totuși, să se controleze și spuse:

      - Lacul Michigan.

      Amethyst auzi un strigăt puternic de plăcere la celălalt capăt.

      - Ooo, asta este absolut perfect. Unde stai? Voi fi acolo mâine. Putem pierde vremea împreună și să petrecem ca între fete. Lucrezi la o nouă poveste? Sunt sigură că aceasta va fi la fel de genială ca toate celelalte. Te pot ajuta în cercetările tale. O să fie foooarte distractiv. Abia aștept să te văd, draga mea.

      Mama ei continua să turuie fără a-i da șansa lui Amethyst să o întrerupă. Nu că ar fi putut să o facă. Mintea ei se oprise imediat ce mama sa menționase că i se va alătura. Așa cum se temea, mama ei voia să-i facă o vizită. Mai degrabă să o scoată din minți. În niciun caz nu avea cum să o convingă să renunțe la venirea în North Point. Lyoness se hotărâse asupra planurilor sale СКАЧАТЬ